Cheile Dobrogei

Cheile Dobrogei sunt considerate una dintre cele mai frumoase și bine cunoscute atracții din județul Constanța. Dacă turiștii sunt atrași de spectaculozitatea peisajului, geologii le apreciază pentru recifii jurasici cu o vechime ce datează din era paleozoică, care le conferă o valoare științifică deosebită.

Formarea Cheilor Dobrogei a avut loc acum aproximativ 2 milioane de ani. Deși zona este vizitată frecvent de iubitori ai naturii, puțini cunosc detaliile geologice care fac din acest loc o atracție aparte.

Relieful carstic al Cheilor Dobrogei este spectaculos, deși în prezent stâncile sunt mult mai tocite decât în trecut. Se estimează că acestea aveau inițial o înălțime de peste 1000 de metri, însă în timp au fost erodate de apă, vânt și râuri, ajungând la înălțimea actuală, care depășește ușor 100 de metri.

Pe lângă formațiunile geologice impresionante, Cheile Dobrogei se remarcă prin importanța lor geomorfologică, paleontologică, botanică și faunistică. În zonă se află două peșteri de mare relevanță științifică: Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei, care au oferit descoperiri importante pentru cercetători.

În Peștera La Adam s-au studiat 80 de specii de fosile jurasice și a fost găsit un molar aparținând omului preistoric Homo sapiens fossilis, după cum a declarat Marius Lungu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității Ovidius din Constanța.

Regiunea Dobrogei se remarcă printr-un peisaj carstic deosebit, iar Cheile Dobrogei constituie cel mai vechi sector de chei din România. Zona este bogată în peșteri, fiecare având propriile caracteristici unice.

Situate în Dobrogea Centrală, nu departe de Gura Dobrogei, Cheile protejează un areal de circa 11.000 de hectare, cu o altitudine medie de 86 de metri, aparținând regiunii biogeografice stepice. Această zonă păstrează urmele unor recifi jurasici foarte vechi, formați în mările din perioadele jurasică și cretacică, ce păstrează formele vechilor atoli. Aici se află și primele dovezi ale existenței dinozaurilor în România.

Cheile Dobrogei, considerate cele mai vechi din țară, au fost săpate de pârâul Vistorna, afluent al râului Casimcea, pe o distanță de aproape 2 kilometri.

Peisajul este dominat de stânci din calcar coraligen, datând din era mezozoică, și care se înalță asemenea unor turnuri. Specialiștii au identificat aici peste 600 de specii de plante endemice și rare, iar fauna cuprinde reptile, păsări răpitoare și lilieci. Zona are o valoare paleontologică semnificativă, fiind cel mai bogat loc fosilifer cu faună mezojurasică din Podișul Casimcei.

În apropierea localității Gura Dobrogei se găsesc mai mult de 10 peșteri, dintre care două sunt mai cunoscute și cercetate: Peștera Gura Dobrogei (cunoscută și ca Peștera Liliecilor) și Peștera La Adam.

Peștera Liliecilor nu este amenajată pentru turiști, dar este accesibilă pornind de la Mănăstirea Sfântul Efrem, aflată la baza stâncilor vechi. De acolo pornește o potecă ce duce spre peșteră.

Această peșteră, monument al naturii, a fost menționată încă din anul 1927 de către istoricul și arheologul Vasile Pârvan. A fost descoperită la începutul secolului XX și a fost studiată intens. Formată la începutul cuaternarului, acum aproximativ 2 milioane de ani, are trei intrări și galerii care însumează aproape 500 de metri lungime. Aici s-au găsit urme de activitate umană, precum unelte, ceramică neolitică și obiecte metalice din epoca fierului. Peștera adăpostește colonii de lilieci, atât vara, cât și iarna, ceea ce i-a dat și numele.

Peștera La Adam, un alt monument natural situat în zona Gura Dobrogei, se întinde pe cinci hectare. Deși greu accesibilă, ar putea fi inclusă în circuitul turistic. Aici s-au descoperit pietre cioplite, despre care se presupune că făceau parte dintr-un altar dedicat zeului Mitras sau Zeului Luminii.

Această peșteră este unică prin fosilele descoperite, cea mai notabilă fiind un molar aparținând speciei Homo sapiens fossilis, cu o vechime estimată la 100.000 de ani. Are o galerie mare la intrare, accesibilă printr-un set de trepte, urmată de un culoar îngust care duce spre un platou. Informațiile au fost oferite tot de conf. univ. dr. Marius Lungu, de la Universitatea Ovidius din Constanța.

Sursa: discoverdobrogea.ro