Biserica Sf. Arhangheli Mihail Şi Gavril

Pe malurile pârâului, se găsește o localitate numită Viștea. Aici, a luat ființă o echipă de dansuri, înființată în 1918, care a participat la diverse concursuri de cântec și dans popular, atât în țară, cât și în străinătate, inclusiv la Londra și Stockholm, obținând distincții meritorii.

În 1877, locotenentul Stanciu Dumitru din Viștea a plecat ca voluntar în războiul de independență. El a fost parte a batalionului 1, condus de Valter Mărăcineanu, și s-a remarcat prin vitejie și curaj în asaltul asupra redutei Grivița II, unde a fost grav rănit. A participat, de asemenea, la luptele de la Rahova și a fost decorat cu distincții precum "Steaua României" în grad de cavaler, "Virtutea militară" de aur, "Trecerea Dunării" și "Apărătorii Independenței".

Sursa: Itinerar turistic Brașov - Sibiu - Alba Iulia (Ministerul Turismului, 1982)

//

Tradiția spune că biserica ortodoxă din satul Viștea de Jos, considerată un monument de arhitectură, este asociată voievozilor Țării Românești, descendenți ai lui Mircea cel Bătrân, care stăpâneau și ținutul Făgărașului. Se susține că Mircea cel Bătrân a așezat aici, în Viștea de Jos, pe boierul Costea, care ar fi sprijinit construcția inițială a bisericii.

Inițial, biserica era mai mică, dar după anul 1820 i-au fost adăugate pronaosul și turnul. Edificiul este realizat din piatră și cărămidă, prezentând la arcadele ferestrelor elemente specifice vechiului stil românesc și al stilului gotic. Conform unei inscripții, pictura a fost realizată în 1819 de către Pantelimon, un meșter cunoscut care activa în acea perioadă și în regiunea Argeșului.

Cunoscută sub denumirea de „Biserica cea bătrână", biserica Sf. Arhangheli din Viștea de Jos își păstrează naosul și altarul din construcția originală, ridicată în secolul al XV-lea. Într-o însemnare din 1785, această ctitorie este menționată ca fiind „Biserica cea bătrână".

Monumentul găzduiește picturi realizate de zugravul Pantelimon în 1819, iar pronaosul și turnul au fost adăugate după acest an.

Sursa: Brașovul memorial - Ștefan Petraru, Constantin Catrina (Ed. Sport-Turism 1976), pag. 128